După integrarea în UE, România va deveni fie contribuabil, fie beneficiar al fondurilor europene. Verdictul va fi dat de capacitatea de absorbţie a fondurilor de post-aderare, în total circa 30 de miliarde de euro. Însă banii nu vor fi primiţi ca alocaţii bugetare, ci pe bază de proiecte, dacă acestea vor exista. Numai că la câteva luni de "momentul 0" (1 ianuarie 2007), cei mai mulţi primari habar n-au ce înseamnă aceste fonduri, darminte să pregătească proiecte pentru accesarea lor!
Trebuie să cheltuim, "cu cap", 30 de miliarde de euro. Problema e că nu prea avem "cap".
Pe lângă accentuarea concurenţei în sectorul economic, ridicarea standardelor etc., impactul integrării României în UE poate fi estompat cu un "ajutor" de aproximativ 30 de miliarde de euro. Banii sunt destinaţi ţării noastre pentru perioada 2007-2013. Practic, putem beneficia de principiului solidarităţii pe care se bazează Uniunea, primind de la bugetul comunitar mult mai mult decât vom contribui. Însă banii nu vor fi "vărsaţi" direct în buget. Fondurile structurale şi de coeziune destinate ţării noastre se vor aloca doar pe bază de proiecte.
Având în vedere exemplul returnării unor fonduri de pre-aderare, atât autorităţile române, cât şi Comisia Europeană se întreabă dacă România va fi capabilă să utilizeze aceşti bani. După îndelungi dezbateri în Parlament, guvernanţii au decis să angajeze noi oameni, atât la nivel local, cât şi central, şi să pregătească personalul existent. Însă în ciuda sfatului dat primarilor de către demnitarii de la Centru (de a-şi forma, la nivelul primăriilor, oameni care să ştie să întocmească proiecte), puţine dintre administraţiile publice ştiu cu ce se mănâncă fondurile europene. Şi mult mai puţine au înţeles că banii de la UE nu vor fi primiţi ca şi cei de la Consiliul Judeţean sau Guvern, sub formă de alocaţii financiare!
"Euro-optimişti
