Romania nu dispune la aceasta ora de o harta cuprinzand zonele de risc hidrologic pe baza careia sa se elaboreze o strategie eficienta de prevenire a inundatiilor catastrofale care lovesc de mai multe ori pe an intinse regiuni de pe intreg cuprinsul tarii.
Pentru Dobrogea, cercetarile specialistilor dovedesc faptul ca amenajarea bratului Bala si alte lucrari in bazinul hidrografic al Dunarii ar reprezenta nu numai o protectie eficienta a populatiei fata de revarsarea apelor, ci si o sursa importanta de energie electrica ieftina.
Primul pas in aceasta directie ar putea fi repunerea in functiune a microhidrocentralei de 4x4,5 MW de la Cernavoda, aflata in administrarea Hidroelectricii Buzau.
Cresterea alarmanta din ultimele zile a cotelor apelor Dunarii a repus pe tapet situatia deficitara a sigurantei hidrologice atat la nivel national, cat si in mod special pentru regiunea dobrogeana.
Printre masurile adoptate la nivelul judetului Constanta a fost si cea de repunere in functiune, ca urmare a solicitarii conducerii CN Administratia Canalelor Navigabile SA, a microhidrocentralei de 2x5MW de la Ecluza Agigea, in vederea preluarii excesului de apa din Canalul Dunare-Marea Neagra, respectiv din Dunare.
O alta initiativa similara vizeaza reactivarea si a microhidrocentralei de 4x4,5 MW de la Cernavoda, obiectiv energetic „tras pe dreapta” de mai multi ani. Numai ca decizia repunerii in functiune a grupului hidroenergetic de la Cernavoda ii apartine in exclusivitate societatii Hidroelectrica Buzau, in patrimoniul careia se afla microhidrocentrala amintita.
Repornirea microhidrocentralei de Cernavoda este benefica si din punctul de vedere al asigurarii unei surse suplimentare de energie electrica ieftina pentru Sistemul Energetic National in general si pentru consumatorii din judetul Constanta in special.
Elect
