La 16 ani de la revolutie, Legea lustratiei a ajuns pe masa parlamentarilor. Proiectul initiat de liberali prevede ca fostii activisti comunisti si fostii ofiteri de securitate sa nu mai aiba dreptul sa candideze timp de 10 ani la functiile de demnitate publica. Necesitatea unei astfel de legi a fost invocata inca din primii ani de la caderea comunismului. Desi de regula se spune "mai bine mai tarziu decat niciodata", de data aceasta s-ar putea sa fie tarziu, iar Legea lustratiei s-ar putea sa nu mai aiba efectul scontat. Ministerul Justitiei a prezentat ieri situatii cu care s-au confruntat state foste comuniste, dupa ce au adoptat o lege similara. Fosti agenti KGB au depus plangeri la CEDO si au avut castig de cauza. Unul dintre motivele pentru care statele respective au fost acuzate de incalcarea drepturilor omului a fost acela ca restrictii au fost impuse la un deceniu de la caderea regimului comunist.

Motivatia initiatorilor

Propunerea legislativa referitoare la Legea lustratiei a fost initiata de patru liberali: deputatii Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu si Mona Musca si senatorul Adrian Cioroianu. Autorii proiectului invoca punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara, care cerea legii electorale sa interzica fostilor activisti comunisti si fostilor ofiteri de Securitate, vreme de trei legislaturi, accesul la viata politica a tarii. In Proclamatie, activistii erau "acei oameni care si-au abandonat profesiile lor pentru a sluji partidului comunist si a beneficia de privilegii deosebite oferite de acestia". Vizate sunt persoanele care au detinut functii in PCR, UTC, Marea Adunare Nationala si guvernele comuniste. Dar si jurnalistii care au scris la ziarele si editurile PCR si UTC, profesorii de la Stefan Gheorghiu, magistratii si reprezentantii corpului diplomatic din acele vremuri.

Initiatorii propun ca, in termen de 30 de zile de l