In ultima vreme se inregistreaza o revigorare a vocilor care cer un proces al comunismului. Experimentarea mariajului intre istorie si justitie se va dovedi insa o mare provocare Dupa ce, la sfirsitul anilor '90, citiva "vizionari" proclamau sfirsitul civic si politic al anti- comunismului, iata ca, in ultimii ani si mai ales dupa alegerile din 2004, se observa o resuscitare a acestuia. Pe 10 martie, peste 250 de personalitati ale culturii romane si mai multe organizatii neguvernamentale i-au inaintat presedintelui Traian Basescu un apel in care cer condamnarea regimului comunist. In Parlament au fost depuse, anul trecut, doua proiecte de legi ale lustratiei, dintre care unul mai serios, apartinind PNL si Societatii Timisoara, care se afla acum in faza discutiilor din comisii. CNSAS se afla in reorganizare, urmind a fi numit un nou Colegiu in frunte cu Ticu Dumitrescu, care sa beneficieze de imbunatatirea Legii dosarelor printr-un proiect initiat de PNL. Pe 21 decembrie 2005, Guvernul a infiintat Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICC). PNL a preluat cite ceva din discursul anti-comunist al CDR, iar organizatia de tineret a partidului a lansat un proiect de reforma a clasei politice pornind de la necesitatea revizuirii critice a trecutului comunist. Liberalii au cerut si modificarea legii arhivelor, mutarea Arhivelor Nationale (AN) din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in aceea a Ministerului Culturii si Cultelor si debarcarea controversatului directorul al AN, Corneliu Mihail Lungu, sustinut, din motive obscure, de PD si ministrul Vasile Blaga. Asadar, revigorarea anti-comunismului urmeaza unor impulsuri politice, interne, dar nu se rezuma la acestea. Un moment important a fost votarea in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pe 25 ianuarie a.c., a rezolutiei nr. 1481 privind "Necesitatea condamnarii internationale a cri