Senatorii nu au reusit nici ieri sa se puna de acord asupra proiectului Legii lustratiei, desi initiativa este inregistrata la Camera Superioara de circa zece luni. Se poate vorbi chiar de stabilirea unei adevarate performante: membrii Comisiilor juridica si pentru drepturile omului au discutat si votat intr-o zi un singur paragraf. Si acela de doar trei randuri. In cele din urma, sedinta a fost suspendata din lipsa de cvorum. Discutiile au inceput cu titlul pe care sa-l poarte legea si au avansat doar pana la litera "a" a primului articol. Dupa parlamentari pret de doua ore, senatorii au stabilit ca principalii vizati de lege sa fie "activistii salarizati ai Partidului Muncitoresc Roman, ai Partidului Comunist Roman, ai Uniunii Tineretului Muncitoresc si ai Uniunii Tineretului Comunist, la nivel national, regional sau judetean, dupa caz". Au ajuns la aceasta forma de compromis de-abia dupa ce s-au contrazis daca termenul de lustratie exista sau nu in dictionarul limbii romane cu sensul dorit de lege si doar dupa ce istoricul Marius Oprea i-a convins sa considere data de 6 martie 1945 ca fiind momentul instaurarii regimului comunist. Cu totii au convenit insa ca forma initiala a legii, semnata de trei parlamentari PNL - Mona Musca, Adrian Cioroianu si Viorel Oancea -, trebuie modificata pentru a fi evitate suspiciunile de neconstitutionalitate. "Ar trebui pe de o parte sa facem o lustratie morala, iar pe de alta una juridica", a argumentat senatorul UDMR Gyorgy Frunda, presedinte al Comisiei pentru drepturile omului. Prin lustratie morala, reprezentantii puterii inteleg informarea alegatorilor privind persoanele care au fost colaboratoare ale Securitatii sau au detinut functii de conducere in aparatul politic, iar prin lustratia juridica vor sa reglementeze interzicerea accesului acestor persoane la functii si demnitati publice timp de zece ani. Dezbaterile pe art