Instituţiile de stat preferă publicitatea prin televiziune, relevă o serie de documente ale Centrului pentru Jurnalism Independent. Astfel, o pondere de 80 de procente din totalul sumelor plătite de companii de stat pentru publicitate în 2005 au fost alocate spoturilor şi apariţiilor TV. Asta în condiţiile în care, potrivit lui Cristian Ghinea, coordonator de proiect la CJI, în Europa procentul de publicitate alocată televiziunilor este de doar 60 la sută. Potrivit lui Ghinea, "fondurile sunt cheltuite discreţionar şi sunt folosite pentru a face presiuni asupra presei".

Piaţa de advertising din România este de 200 de milioane de euro, "o piaţă de publicitate destul de săracă", potrivit lui Cristian Ghinea, participant joi la Cluj la un seminar organizat de CJI împreună cu Asociaţia Editorilor şi Patronilor Locali (APEL) pe tema alocării de publicitate publică în mass-media. Ghinea a subliniat două cazuri în care înalţi oficiali români au folosit publicitatea de stat ca mijloc de presiune asupra mass-media. Primul dintre acestea, notoriu, este al fostului ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, care în mai 2003 a ameninţat un ziarist angajat al cotidianului "Adevărul" că va retrage publicitatea ministerială din paginile cotidianului dacă nu se potoleşte. "Noi doi avem o problemă. Te potoleşti sau e nevoie să vorbesc cu Cristian Tudor Popescu (fostul redactor – şef al cotidianului – n.red.) să retrag publicitatea?", s-a adresat Agathon ziaristei. Remarca fostului ministru a stârnit un amplu scandal mediatic, care s-a închis cu scuzele lui Agathon înaintate ziarului. Un al doilea exemplu citat de Ghinea, care subliniază presiunile la care este vulnerabilă media prin publicitatea de stat, este remarca fostului premier al României, Adrian Năstase, în urma publicării raportului Comisiei Europene în România pentru anul 2004. Raportul cuprindea o serie de preciz