Totul a pornit de la o soacră.

Societatea Cooperatistă pe Acţiuni Escarprod a pornit de la o fermă experimentală de crescut melci. Ferma a fost pusă pe picioare în urmă cu trei ani de zile, de la o întâmplare banală. Lui Marcel Măcriş, preşedintele Consiliului de Administraţie al Escarprod, ideea i-a venit de la soacra sa. „Într-o iarnă, soacra mea a venit în casă cu un melc îngheţat. L-am lăsat pe blatul de la bucătărie şi după un timp a început să se târască. Pe urmă, am auzit de afacerile cu melci şi am început să mă interesez”, îşi aminteşte Marcel Măcriş.

„Am ajuns să dorm cu melcii în casă”

Mirajul micilor târâtoare cu cochilie care ajung pe bani frumoşi în farfuria francezilor şi belgienilor nu era un lucru nou nici în România, astfel că braşoveanul a început să caute informaţii şi a ajuns la uşa a trei firme care oferă consultanţă şi materie primă pentru creşterea melcilor. „Acele firme lucrează cu materie primă din export, prin metodele de creştere a melcilor specifice italienilor. Investiţia era exorbitantă: 40.000 de euro la un hectar de producţie. Aşa că am început să experimentez pe cont propriu, să reinventez roata, cum s-ar spune. Timp de trei ani am studiat modul în care se înmulţesc melcii, să folosesc materiale autohtone. La un moment, am ajuns chiar să dorm cu melcii în casă”, a afirmat administratorul Escarprod, explicând că melcii se aflau totuşi într-un terariu. Experimentând pe ferma de la Teliu, bărbatul a ajuns să conceapă o metodă proprie de creştere a melcilor, care în acest moment a fost adoptată la nivel naţional şi poartă denumirea localităţii braşovene.

În toamnă, fabrică de prelucrat melci

Numărul fermelor de creştere a melcilor şi a fermierilor care s-au axat pe helicicultură (creşterea melcilor în captivitate - n.r.) au explodat în România, astfel că acest articol ar părea un altul din lunga ser