Dupa integrarea in UE, Romania va deveni fie contribuabil, fie beneficiar al fondurilor europene. Verdictul va fi dat de capacitatea de absorbtie a fondurilor de post-aderare, in total circa 30 de miliarde de euro. Insa banii nu vor fi primiti ca alocatii bugetare, ci pe baza de proiecte, daca acestea vor exista.
Numai ca la cateva luni de "momentul 0" (1 ianuarie 2007), cei mai multi primari habar n-au ce inseamna aceste fonduri, daramite sa pregateasca proiecte pentru accesarea lor!
Pe langa accentuarea concurentei in sectorul economic, ridicarea standardelor etc., impactul integrarii Romaniei in UE poate fi estompat cu un "ajutor" de aproximativ 30 de miliarde de euro. Banii sunt destinati tarii noastre pentru perioada 2007-2013.
Practic, putem beneficia de principiului solidaritatii pe care se bazeaza Uniunea, primind de la bugetul comunitar mult mai mult decat vom contribui. Insa banii nu vor fi "varsati" direct in buget. Fondurile structurale si de coeziune destinate tarii noastre se vor aloca doar pe baza de proiecte.
Avand in vedere exemplul returnarii unor fonduri de pre-aderare, atat autoritatile romane, cat si Comisia Europeana se intreaba daca Romania va fi capabila sa utilizeze acesti bani.
Dupa indelungi dezbateri in Parlament, guvernantii au decis sa angajeze noi oameni, atat la nivel local, cat si central, si sa pregateasca personalul existent.
Insa in ciuda sfatului dat primarilor de catre demnitarii de la Centru (de a-si forma, la nivelul primariilor, oameni care sa stie sa intocmeasca proiecte), putine dintre administratiile publice stiu cu ce se mananca fondurile europene.
Si mult mai putine au inteles ca banii de la UE nu vor fi primiti ca si cei de la Consiliul Judetean sau Guvern, sub f
