Bunavestire reprezinta momentul in care Fecioara Maria a fost vestita ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu, dar si momentul revenirii la viata a naturii amortite peste iarna. Ziua de 25 martie reprezinta, in calendarul ortodox, momentul in care Arhanghelul Gavril s-a aratat Mariei in casa ei dintr-o cetate din Galileea, Nazaret, si a vestit-o ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu. Intrând ingerul la ea, acesta a zis: „Bucura-te cea care esti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvântata esti tu intre femei... Nu te teme, Marie, caci ai aflat har de la Dumnezeu. Si iata ca vei lua in pântece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus“. La intrebarea ei cum se va intâmpla aceasta, intrucât nu stia de barbat, Arhanghelul i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfântul care Se va naste din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema“. (Luca1, 26-38) Blagovesteniile sau Ziua Pasarilor In traditia populara, Bunavestire se mai numeste si Blagovestenie, cuvânt de origine slava, care desemneaza momentul in care natura revine la viata, ziua in care se dezmorteste pamântul si iarba incepe sa creasca. Dupa cum spune si Antoaneta Olteanu in lucrarea „Calendarele poporului român“, Bunavestire este ziua pasarilor. In aceasta zi se poate ara, dar nu si semana, pentru ca pasarile pot mânca rodul de pe spice. De asemenea, se crede ca de Bunavestire trebuie sa soseasca rândunelele. In ziua de Bunavestire se dezleaga limba tuturor pasarilor, dar mai ales cea a cucului, care pe parcursul iernii ar fi fost uliu, iar in aceasta zi devine din nou cuc. Acesta cânta pâna la Sânziene sau pâna la Sfântul Petru când, din cauza ca se ineaca cu cirese, nu mai poate cânta si se transforma din nou in uliu. De Bunavestire nu se pun oua sub closca Traditia mai spune ca, daca in aceasta zi oua vreo gaina, gâsca sau rata, ouale nu sunt bune de pus sub