O buna parte din viata lui Laurentiu Toma se confunda cu Preoteasa, celebra Casa de Cultura a studentilor din Bucuresti. Bune si rele, jonglerii cu cenzura, multumirea de a oferi ceva libertate in plina dictatura, la Preoteasa.
Primul contact cu viata culturala studenteasca il are prin 1956, cand incepe sa activeze la Preoteasa ca artist amator. "Ajutam si la regia tehnica, maturam si scena, faceam ce era nevoie sa fac", isi aminteste Toma. A scapat usor de armata, pe care a facut-o la Teatrul Marinei din Constanta, apoi a devenit primul director al Clubului 303 (zis "3 gaura 3"), al Politehnicii, dar in â68 partidul a avut "grija" de el si l-a dat afara.
"Organizasem faimoasa noapte a colindelor, pornita de la Politehnica spre Universitate. Am stat vreo doua nopti in Rahovei, dar am castigat ceva: vacantele de Craciun, care pana atunci nu se acordau. Studentii stateau de Sarbatori in camine, ba mai si veneau securistii peste ei sa le confiste mancarea si bautura. Am stat vreo trei ani de zile intr-un fel de «azil politic» la Teatrul Casandra, unde am lucrat ca secretar literar". In 1972 s-a intors la Preoteasa ca director, functie in care a ramas mai bine de 30 de ani.
DEBUTANTII. "In toti acesti ani s-au intamplat multe lucruri bune la Preoteasa. Pivnitele au fost tot timpul pline de formatii, nici nu se mai stie numarul si numele tuturor celor care au trecut pe aici sa faca repetitii. Aveam o trupa programata pe hartie, iar in sala erau doua-trei. Multi si-au facut debutul aici: Mondial, Holograf, Timpuri Noi, Voltaj etc". Basmul tine pana in 2003, cand Laurentiu Toma se retrage din functia de director, ramanand seful compartimentului cultural. De atunci, s-au perindat sase directori, "unul mai talentat decat altul. Ultimul era veterinar. In sfarsit, acum director este fostul portar al Casei de Cultura, care intre timp si-a terminat facultate
