Smochinele sunt unele din fructele cele mai cunoscute in vechime. In Egipt, smochinul avea un sens initiatic, fructele fiind degustate de preoti, inainte de ceremonii. Ele mai erau utilizate in terapeutica. Pliniu, spre exemplu, recomanda smochinele, afirmând ca ele sunt hrana atletilor. Utilizarea smochinelor este indicata in restabilirea echilibrului nervos si recapatarea fortei si vigorii. Atât tinerii, cât si cei mai putin tineri trebuie sa le consume, si asta nu numai pentru pulpa ei dulce si savuroasa. Indirect, prin semintele ei, smochina „rade“ peretii intestinali si stimuleaza peristaltismul, facilitând astfel evacuarea materiilor fecale. De altfel, reteta urmatoare avea odinioara o larga intrebuintare: se spala patru sau cinci smochine uscate, se taie in doua, se lasa toata noaptea intr-un pahar cu apa sau cu lapte caldut. Dimineata, pe stomacul gol, se manânca smochinele si se bea lichidul obtinut. Acest tratament da bune rezultate daca este urmat de la câteva zile, la trei saptamâni. Indicata in afectiunile aparatului respirator, smochina elibereaza de secretii caile respiratorii. Guturaiurile persistente, laringitele, traheitele sunt ameliorate prin folosirea acestui fruct sub forma de sirop: sase sau sapte smochine se fierb intr-un sfert de litru de apa, pâna la obtinerea unei bauturi concentrate, care se bea cu inghitituri mici. Uscata la soare, smochina are o mare valoare nutritiva, pentru ca apa din ea s-a transformat in zahar. Abundând, deci, in zaharuri naturale, fructul este un puternic energizant pe care diabeticii si cei care se tem de depunerea unor kilograme in plus trebuie sa il consume cu prudenta. Smochina este total nerecomandata intr-un regim anticolesterol sever. Frunzele de smochin combat tulburarile circulatorii si tusea: se pun 30 g de frunze intr-un litru de apa clocotita, se lasa sa se infuzeze zece minute. Se beau trei-patru cesti