Călătorii străini sînt unanimi în a susţine diversitatea superstiţiilor atunci cînd este vorba de români. Sentinţa lui Bauer cade cît se poate de dur: "Românii sînt de religie ortodoxă, dar tot atît de neştiitutori în materie de religie, ca şi în materie de ştiinţe şi alte cunoştinţe folositoare... O minte slabă şi străină oricărei judecăţi nu poate să se ferească de superstiţii, se ţine de ceremoniile exterioare şi crede orbeşte tot ce minciuna are interes să-l convingă; stafiile, vrăjitorii, diavolii şi alte mii de absurdităţi, născocite de credulitate şi neştiinţă şi tratate cu dispreţ de popoarele luminate, îşi păstrează toată influenţa în Ţara Românească". La ce se referă Friedrich Wilhelm von Bauer, locotenet general în armata rusă şi participant la războiul ruso-turc din 1768-1774, ce a implicat ocuparea Ţării Româneşti şi Moldovei?

Către 1738, mitropolitul Neofit Cretanul încearcă să pună capăt unor rituri şi ritualuri aşa-zis "păgîne" celebrate printre ţăranii şi preoţii micii Valahii, ameninţînd chiar cu afurisenia pe nesupuşi. Astfel el condamnă Brumaliile sau Rusaliile, căluşarii şi Drăgaica, borăcenii şi paparuda, Brezaia şi devla pe care le consideră obiceiuri păgîne practicate cîndva de "elini": "de acum înainte să încetaţi de unile ca acestea diavoleşti obicéiuri, care faceţi unii, dupre cum sînt borăcenii ce se îmbracă cu haine muereşti şi căluşarii ce joacă pre la Rusalii şi Drăgaica ce se îmbracă cu haine bărbăteşti şi joacă la naşterea Mergătorului înainte şi Botezătorului Ioan, ţiind şi sabia în mînă şi Brezaia ce pune pă obrazul lui o faţă de ocară cu peri, chip de mascara şi de batjocoră şi joacă la naşterea Domnului Hristos şi devla ce iaste căpăţînă de rîmătoriu şi umblă ţiganii cu dînsa în zioa ajunului sfîntului marelui ierarh Vasile şi paparuda ce iaste înfăşurată cu bozii şi joacă joi a treilea săptămînă după Paşte şi cîte altel