dialog cu prof. dr. Dumitru SANDU, sociolog
L-am rugat pe prof. Dumitru Sandu să comenteze cîteva din valorile la care se raportează conaţionalii noştri, în sondajele de opinie recente, precum şi tendinţele de evoluţie ale acestora şi situaţia lor în raport cu cele din alte ţări.
Biserică versus politică
Dacă porneşti de la datele de sondaj, poţi conchide că valorile politice şi religioase au un profil foarte bine conturat în societatea românească. Mă refer la încrederea mare pe care românii o acordă Bisericii şi la cea foarte mică pe care o au în partidele politice, în Parlament, în instituţii de conotaţie politică. Interesul românilor pentru valorile asociate cu diverse instituţii este ridicat în perioada actuală.
În ceea ce priveşte celelalte sfere ale vieţii - familia, munca - n-aş mai putea răspunde la fel de general. Una este situaţia pentru o familie de ţărani, care-şi duce viaţa de azi pe mîine, undeva, într-un sat izolat, şi alta este situaţia cu un cuplu de tineri de la oraş care foloseşte Internetul. Societatea românească este extrem de diferenţiată: rural/urban; alfabetizaţi/nealfabetizaţi informatic; călători în străinătate/oameni care nu au ieşit din satul lor. În ansamblu, nu se poate face o ierarhie a valorilor pe care românii fie le susţin, fie le invocă cel mai frecvent în dezbateri. Cu excepţiile menţionate la începutul discuţiei.
Mentalităţi neaoşe şi integrare europeană
Românii discută despre propriile valori, în două tipare: cel al mentalităţilor şi cel al integrării europene. Auzim frecvent - "democraţia nu merge pentru că mentalităţile sînt de tip comunist, învechite"; la fel se spune şi despre economie sau participarea comunitară. În discursul public, se recurge la mentalitate ca la un spirit malefic, prin care se pot explica toate relele societăţii româneşti. De fapt, e constatat, şi nu numai în spaţiul nos
