Desi Parlamentul European a fost pana acum un infocat aparator al ideii continuarii extinderii UE, la sesiunea de saptamana trecuta de la Strasbourg , aceasta institutie a inceput sa-si puna intrebari in privinta capacitatii Uniunii de a integra in viitor si alte state.
Intr-o rezolutie votata la 16 martie, cu 397 voturi contra 95, PE cere Comisiei Europene sa defineasca criteriul, niciodata clar explicat, al "capacitatii de absorbtie". Dupa cum se stie, din 1993, el este una din conditiile de aderare a noilor state la Uniune. Parlamentul precizeaza ca, "pentru a intelege aceasta notiune, trebuie definita natura Uniunii Europene, inclusiv frontierele ei geografice".
Un amendament la rezolutie, prezentat de grupul parlamentar liberal, care viza suprimarea acestei mentiuni pentru a nu retine decat criteriile bugetare si institutionale, a fost respins.
"Este timpul dezbaterilor"
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene elaborarea, pana la finele anului, a unui raport pe tema capacitatii de absobtie si, potrivit surselor apropiate dezbaterilor, nu este exclusa repunerea in chestiune a negocierilor de aderare in curs de desfasurare, considerand ca "tarile cu perspective de aderare ar putea, daca doresc, sa se alature unui cadru multilateral, ca etapa intermediara".
Importanta votului exprimat la adoptarea rezolutiei mai sus amintite este ambigua, au apreciat observatori de la Strasbourg. Este insa clar ca ea a repus in discutie aderarea Turciei si a tarilor din spatiul Balcanilor, in timp ce referitor la alte tari, ea vizeaza doar Ucraina si tarile din zona Caucazului.
Intr-un interviu radiodifuzat, citat de EurActiv, premierul bavarez crestin-democrat Edmund Stoiber sublinia si el ca la extinderea in continuare a UE, "criteriul decisiv" "trebuie sa fie capacitatea de absorbtie a Uniunii". Luand ca exemplu Turcia,
