- Pe piata ideilor romanesti a aparut un concept nou, numit "industrii creative", in care cultura a primit rolul de motor al dezvoltarii regionale si nationale

- Industriile creative au potentialul de "reinventare" economica a unor orase, acolo unde economiile traditionale, bazate pe agricultura, industrie sau comert au esuat

- Un exemplu de succes: Valentin Burlacu a pornit in 1991 cu o camera video primita cadou, ajungand in 2006 la un portofoliu de peste 100 de clienti

Romania se pregateste de schimbare. In urmatorii ani, un nou tip de afaceri isi va face loc incet, dar sigur in tara noastra: industriile creative. Afacerile creative pot salva economia unui oras, acolo unde economiile traditionale, bazate pe agricultura, industrie sau comert au esuat. Ele reprezinta imbinarea fericita a doua calitati, cea de "artist" si de "om de afaceri". Sunt acele sectoare ale creatiei si dezvoltarii tehnologice ce genereaza profit si care regandesc cultura ca un motor al dezvoltarii regionale si nationale.

Industriile creative constituie un concept relativ nou, lansat la mijlocul anilor ’90, initial in Australia si dezvoltat de Marea Britanie in special, prin contributia fostului ministru britanic al Culturii Chris Smith. In conceptul de "industrie creativa" intra urmatoarele domenii a caror activitate implica creativitate artistica sau stiintifica: arhitectura si regenerare urbana, arta si design, artele spectacolului, film si video, fotografie, inventica industriala si inteligenta artificiala, mass-media (pe suport hartie, audio sau video), moda si design vestimentar, mestesuguri traditionale, monumente si turism cultural, muzica, publicitate, software si jocuri video interactive, tiparituri si legatorie, web design. Pe scurt, industriile creative vizeaza tot ceea ce este produs de creativitatea artistica si stiintifica si a