Ciocnire dureroasa intre rigorile civilizatiei si traditionalism."Saracia nu e un motiv sa ia fetita de acasa" Gheorghe Bourici, bunicul micutei

Intr-un sat bacauan plin de namol si de saracie, un bunic a ramas fara nepotica de doi ani si jumatate din cauza ca o tinea ore intregi intr-un soi de patut-tarc acoperit cu sarma de plasa. Asa s-a priceput el s-o fereasca de accidente.

De-aici a inceput cazul "fetitei din cusca", luata din familie si mutata de asistentii sociali la un asistent maternal. Azi, dupa ce povestea s-a consumat in presa, bunicul si mama isi vor cu disperare micuta inapoi si se plang ca "saracia nu e un motiv sa fie luata fata de acasa".

"Tarcul-cusca" era un patut cu zabrele

Un batran, Gheorghe Bourici, isi crestea aproape singur nepotica de doi ani jumate, pe nume Mariana, intr-o casa saracacioasa, in catunul Galeri din comuna bacauana Horgesti. Un loc unde cizmele din cauciuc sunt incaltamintea universal folosita, din cauza namolului ce n-apuca sa se usuce.

Amandoi se trezeau inainte sa se crape de ziua, batranul ii dadea fetitei lapte proaspat luat pe abonament de la un vecin, o dragalea cum se pricepea, iar cand avea treaba prin curte sau pleca in sat o punea pe Mariana intr-un patut mic de tot, cu "pereti" din zabrele din lemn, ca sa nu ajunga fata la plita incinsa ori sa bage vreun cui in priza.

Uneori, bunicul acoperea "tarcul" cu o plasa de sarma cu ochiuri mari pentru ca intr-o zi a gasit-o pe copila calare pe marginea patutului si de-atunci ii era teama c-o sa pateasca ceva cand nu e el acolo.

Seara, tot batranul o adormea. Nu stia sa-i spuna povesti, doar ii vorbea incontinuu pana ce farama de om ajungea in lumea viselor, apoi punea si el geana pe geana.

"Nu, eu nu dau fata", repeta bunicul

In ultima vreme, el ii era si mama, si tata, si bunic. Mama fetitei, pe care o cheama tot Marian