In Romania, sunt trei institutii care se ocupa cu gestionarea banilor pentru drumurile publice: Ministerul Transporturilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) si Ministerul Finantelor. Toate au incasat sume importante de la soferi, cu destinatia declarata “finantarea lucrarilor de constructii, modernizare, intretinere si reparatie a drumurilor nationale”. Intrebate in ce conturi au ajuns sumele si care sunt exact proiectele pe care s-au consumat
In Romania, sunt trei institutii care se ocupa cu gestionarea banilor pentru drumurile publice: Ministerul Transporturilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) si Ministerul Finantelor. Toate au incasat sume importante de la soferi, cu destinatia declarata “finantarea lucrarilor de constructii, modernizare, intretinere si reparatie a drumurilor nationale”. Intrebate in ce conturi au ajuns sumele si care sunt exact proiectele pe care s-au consumat acestea, autoritatile amintite trimit pisica intotdeauna in curtea altora. Cert este ca, de ani de zile, contribuabilii “arunca” cu banii in gropile din sosele, care se incapataneaza sa nu se astupe. Cauza este modul haotic de colectare si capacitatea redusa de control a celor care trebuie sa vireze banii la buget.
Singurele persoane care verifica in mod real daca rovinieta a fost sau nu cumparata de catre soferi sunt politistii rutieri. Teoretic, si personalul specializat al CNADNR poate face asta, insa “nu putem opri masinile decat cu politistii langa noi”, se plange Iulian Poenaru, director economic al Companiei Nationale.
Pe langa rovinieta, conform legii, drumurile sunt finantate si din incasarile aferente accizelor la carburanti.
Intrebat despre valoarea exacta a veniturilor, mecanismul de colectare s
