Radu Hanga, director general BT Asset Management(Foto: )

Fondurile de investitii au avut un start nu tocmai fericit in Romania. Scandalul SAFI din 1996, intr-un moment in care acest tip de fonduri era in epoca pionieratului, a zdruncinat increderea in astfel de instrumente financiare. In 2000, cand ceea ce s-a intamplat cu investitorii la SAFI parea a fi uitat, a izbucnit un nou scandal in care a fost implicat un fond de investitii, FNI.

Insa, in ultimii ani, fondurile deschise de investitii au devenit din nou atractive pentru romani.

Diminuarea nivelului dobanzilor, aparitia obligatiunilor municipale sau a emisiunilor bancare de obligatiuni, dar si evolutia ascendenta a pietei bursiere au condus la o reorientare a investitorilor spre instrumentele financiare oferite de fondurile mutuale.

Acestora li se adauga si masurile de supraveghere mult mai stricte impuse de catre CNVM, care reduc considerabil riscurile repetarii istoriei SAFI sau FNI.

Riscuri si beneficii

In functie de profilul investitorilor, dar si de tipul de plasament vizat de acestia, ei se pot orienta spre diverse tipuri de fonduri de investitii: fonduri monetare, de obligatiuni si instrumente cu venit fix, fonduri diversificate sau fonduri de actiuni.

Primele doua au randamente mici, asemanatoare dobanzilor la depozite oferite de banci. De aceea, o parte a investitorilor in fonduri prefera sa se orienteze spre cele cu randamente mai mari, dar care implica si asumarea unor riscuri sporite.

In esenta insa randamentele fondurilor monetare ar trebui comparate cu dobanzile la vedere oferite de banci, deoarece sumele investite in unitati de fond pot fi retrase in orice moment. Astfel, in acest caz, un randament de 3-5% pe an este superior unei do