- Economic - nr. 61 / 29 Martie, 2006 Asezarile urbane si rurale, pe cale de a fi scoase de sub efectul inundatiilor! Daca, pe meleagurile muresene, inundatiile (adeseori, cata- strofale) s-au produs inca din vremuri imemoriale, in vremurile noastre, ultima mare confruntare a muresenilor cu furia apelor dezlantuite a avut loc in 1975. De atunci si pana azi, apele au mai iesit, sporadic, din matca _ inundand, mai ales, terenuri agricole _ dar fara impactul pe care-l aveau, in trecut, asupra gospodariilor oamenilor de la orase si sate. Si asta pentru ca, in ultimii ani, in judetul nostru, specialistii Directiei Apelor Mures, prin utilizarea judicioasa a fondurilor alocate in acest scop, au facut ca lucrarile de aparare improvizate sa fie inlocuite cu amenajari hidrotehnice de mare anvergura. Pentru a argumenta, dl ing. Mircea Urzica, director tehnic la Directia Apelor Mures, ne-a prezentat, deunazi, o analiza detaliata, din care _ din ratiuni ce tin de spatiul nostru limitat, vom viza doar cateva. Acumularile, indiguirile si regularizarile de ape, o preocupare prioritara a ultimilor ani Este usor de imaginat ce efecte catastrofale ar fi avut ploile si topirea zapezilor din perioada primaverilor, daca Muresul, ca judet, nu ar fi beneficiat, ca in prezent, de acumularile de apa, permanente si nepermanente! Specialistul Directiei Apelor Mures a tinut sa precizeze ca, numai acumularea de apa (permanenta) de la Bezid are o capacitate de 31 de milioane de metri cubi, acesteia adaugandu-i-se , la nevoie _ in vremurile de restriste _ acumularile (nepermanente) Valea _ 6 milioane m.c., Vanatori si Balauseri, cate 25 milioane mc fiecare. In anul 2005, numai acumularea Valea a "stocat" 4,5 milioane mc de apa, fapt ce a facut ca apele sa nu depaseasca cota de atentie, iar, ca urmare, localitatile de pe paraul Niraj, pana la Ungheni, sa fie protejate de inundatii. Dar, chi