Analiştii financiari din cadrul băncilor comerciale nu sunt convinşi de şansele de reuşită ale măsurii de menţinere a dobânzii de politică monetară, adoptată în şedinţa de luni a Analiştii financiari din cadrul băncilor comerciale nu sunt convinşi de şansele de reuşită ale măsurii de menţinere a dobânzii de politică monetară, adoptată în şedinţa de luni a Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României (BNR). Ei observă că BNR nu a mai reuşit să atragă în totalitate banii din bănci, astfel că menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 8,5% nu va ajuta prea mult la scăderea inflaţiei.

Aprecierea leului trebuie să prevină "importul de inflaţie"

"Decizia BNR de a menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 8,5 la sută este văzută şi ca o încercare de atenuare a creditării. Băncile comerciale care nu au majorat uşor dobânzile la depozite sunt încurajate să facă acest gest având garanţia băncii centrale că dobânda promisă de 8,5 la sută le va fi acordată pentru banii pe care nu reuşesc să-i plaseze în credite, după ce au luat sumele respective de la populaţie", a declarat analistul financiar Florin Petria. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că "în creditare băncile comerciale pot să aibă o atitudine mai precaută, având întotdeauna această alternativă de plasament". Banii atraşi cu anumite costuri de la populaţie (între 5,7 şi 7,5%, cât sunt dobânzile la depozite) pot fi depuşi de bănci mai departe, în BNR, în schimbul bonificaţiei de 8,5% oferită de banca centrală. Însă "această bonificaţie, în condiţiile unei inflaţii de peste 8,5%, nu face decât să acopere costurile băncilor, ele rămânând, cum se spune,

pe zero

. În esenţă, băncile nu au nimic de pierdut de pe urma acestor tranzacţii, dar faptul că nu au nici de câştigat îi determină pe bancheri să se orienteze către alte plasamente, cum ar fi creditele acordate