Alexandru PALEOLOGU
Bunul-simt ca paradox
Editia a III-a, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2005, 224 p.
Alexandru PALEOLOGU
Despre lucrurile cu adevarat importante
Editia a III-a, Editura Cartea Romaneasca,
Bucuresti, 2006, 336 p.
Initiativa editurii Cartea Romaneasca de a publica (postum...) o serie de autor Alexandru Paleologu nu e lipsita de tilc: in anii ’70 – sub directoratul lui Marin Preda – autorul lucrase ca redactor la C.R. si, cu exceptia primului volum (Spiritul si litera. incercari de pseudocritica, Editura Eminescu, 1970), si-a tiparit acolo toate volumele de pina in 1990. Seria se deschide cu Bunul-simt ca paradox si cu Despre lucrurile cu adevarat importante; probabil pentru ca ele dau seama in modul cel mai elocvent si mai cuprinzator despre filozofia personala si optiunile interioare ale eseistului, despre identitatea profunda a acestuia.
- Orientarea unei filozofii artiste
Cind, in 1972, Bunul-simt ca paradox vedea pentru prima data lumina tiparului – la putin timp dupa frisonul Tezelor din iulie –, cartea a fost receptata de lumea literara ca o victorie a libertatii gindirii. La fel ca si filozoful Constantin Noica (Amicus Plato...), Al. Paleologu s-a impus, inainte de orice, pe scena literaturii – singura disponibila in acel moment al „umanismului socialist“ de coloratura nationala. Debutant la peste 50 de ani, eseistul aducea cu sine ceva din traditia luminoasa a interbelicului, din seninatatea relaxata, ostila oricarei forme de barbarie, a boierului european de vita bizantina. Situarea sa ca mediator intre pozitia etico-spirituala a lui N. Steinhardt, politica estetica a „criticii literare“ si a(l)titudinea filozofico-metafizica a grupului de la Paltinis ramine, sub multe aspecte, simptomatica. S-a facut mult caz de cuvintul „paradox“ din titlul sau; de la bun incep
