Tata m-ar fi vrut inginer la Republica. Dom' profesor Săcărea, profesor de matematică… Am trudit într-a XI-a pentru medicină. N-a fost să fie şi am rămas la prima dragoste, Istoria. Mulţumesc dascălilor Pescaru şi Costea. Sunt 18 ani de când soarta ni l-a răpit pe tata. Sunt 18 ani de când am plecat la şcolă la Cluj, ca să ajung, vorba lui Grama, un amărât de profesor de istorii… La Babeş-Bolyai am cunoscut revoluţia. În anul trei am intrat cu Mia la drept, la stat. Mama, învăţătoare, ne-a crescut greu, dar demn. Mulţumesc mult. Eram, atunci, singurii fraţi intraţi la Drept, la stat, în 1992.
Am adulmecat puţin şi din facultatea de jurnalistică în '96, dar încă de pe atunci universitarii îmi cereau ei să le public textele în Ziua de Nord-Vest, aşa că deja rolurile se inversaseră. Am crescut, ca redactor şef, Ziua de Ardeal, pe 13 judeţe, la 20.000 de exemplare, zilnic. Eram o echipă de vis. Era prima franciză transilvană a unui cotidian naţional din România. Nebunia din 2002 a săptămânalelor pe judeţe a început-o Liviu Man cu Gazeta de Cluj. La 17 iunie 2002 vedea lumina tiparului, vorbă străveche, primul număr din Ziarul de Mureş, hebdomadarul care a bulversat prin investigaţiile publicate toată nomenclatură româno-maghiară a unui judeţ încremenit la nivelul lui martie '90. Cu vremea, ne-am consolidat la 7 săptămânale şi 3 cotidiane în Ardeal şi Bucureşti. Pentru că informaţia ne-a dat putere, la 16 martie, acum doi ani, am lansat Zi de Zi, un cotidian judeţean, care a devenit încet-încet O parte din viaţa ta. Ineditul abia acum se arată, prin crearea unei echipe la Sighişoara, sărbătorită săptămâna trecută în cetatea medievală, am botezat primul produs – unic – o redacţie în Schaessburg. Da, Zi de Zi în Sighişoara, cu redacţie proprie, reporteri, consilieri publicitate, manager etc.
Astăzi, m-am întors acasă, la Reghin. Profesorul de istorie, chiar