zonă, ea plănuieşte construirea mai multor astfel de căsuţe pe Cheile Nerei. Căsuţa de lut pare desprinsă dintr-o carte de poveşti. Deşi de afară ai impresia că e mică, interiorul este spaţios. Asta şi datorită "dormitorului" supraetajat, dar şi înălţimii. "La construcţia cabanei, cu un diametru de patru metri, s-a folosit lut, nisip, piatră şi gunoaiele din zonă, resturi lăsate în general de aşa-zişii turişti, dezinteresaţi de ocrotirea mediului", precizează Ileana Mavrodin. Ea spune că un amestec din lut, nisip şi paie, prelucrat conform unor instrucţiuni, poate avea duritatea betonului convenţional.

Ferestre din parbrize şi ierburi pe acoperiş

Principiul după care este construit acoperişul nu face notă discordantă: este compus tot din lut, pe care cresc ierburi mărunte. Zidurile groase de 60 de centimetri contribuie la izolaţia termică a casei. Drenarea casei este un alt aspect important şi este vital ca acoperişul să depăşească zidurile cu 80 de centimetri, pentru că umiditatea constantă este inamicul principal al casei ecologice. Inedita căsuţă are şi o baie, prevăzută cu fosă septică şi duş. Toate încăperile sunt decorate cu lumânări din ceară, care au şi o mare utilitate: sunt, deocamdată, singura sursă de lumină. "Geamurile le-am primit de la nişte prieteni care şi-au pus termopane, dar am făcut rost şi de câteva parbrize de la nişte automobile învechite. Acestea sunt introduse în peretele de bază al casei", explică Ileana Mavrodin.

Dacă în Occident turismul ecologic este la modă, preţurile unui sejur fiind de câteva sute de euro, în localitatea bănăţeană, localnicii privesc acest proiect cu scepticism. Deocamdată, proiectul este susţinut din resurse proprii de finanţare. Costul construcţiei unei astfel de case în România este cu mult mai mic faţa de Germania, de exemplu. De exemplu, un metru cub de lut prelucrat costă î