"Sa fim credibili". In acesti termeni s-a adresat credinciosilor, la Cluj-Napoca, PFP Teoctist, cu prilejul infiintarii unei noi mitropolii in Ardeal. In fond, capitala transilvana se cuvenea inca din 1918 sa fie sediul unei mitropolii ortodoxe, dar circumstantele prea cunoscute, de roman-foileton, ale crearii acesteia, nedemne de o mare Biserica, ne-a lasat tuturor un gust amar in legatura cu pacatele prea lumesti, de vanitate si parvenire, ale unor inalti prelati. Ambitiile im-pulsive ale IPS Bartolomeu Anania, personalitate complexa, intelectual de marca, scriitor si teolog, fost militant politic extremist, lansat cu convingere in demersuri deseori indoielnice, sunt binecunoscute opiniei publice. Dincolo de cazul punctual al noului mitropolit, la intronizarea caruia au lipsit, semnificativ, mitropolitul Ardealului si cel al Moldovei, principala concluzie care se impune cu certitudine este refuzul, aproape explicit, al Patriarhiei ca o Lege a lustratiei sa opereze in BOR. Patriarhia noastra este hotarata nu numai sa-i "protejeze" pe acei slujitori ai Bisericii care au devenit colaborationisti ai Securitatii, in grade diferite, dar - beneficiind indirect de increderea opiniei publice, dovedita prin sondaje - se instaleaza comod si oportunist intr-o atitudine de negare in bloc a comportarii nedemne a unor prelati in lunga noapte comunista. Din pacate, cercetarea tot mai minutioasa a unor arhive ale Securitatii, CC al PCR, MAE, alte arhive, scoate in evidenta cazuri controversate de prelati si preoti care si-au oferit cu aplicatie serviciile unor forte malefice, atee prin dogma, iar presa i-a prezentat punctual, cu detalii penibile, pe acesti informatori care acum doresc onoruri si functii eclesiastice, in loc sa se retraga umili in manastiri, in speranta impacarii cu Dumnezeu, cu oamenii si cu ei insisi. Asa este cazul notoriu al noului mitropolit din Cluj-Napoca, d