Cu cateva zile inaintea deschiderii Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Roma, reprezentantii partidelor crestin-democrate din Europa au elaborat Manifestul pe care conducerea Internationalei urmeaza sa il propuna partidelor componente.
In esenta, acesta sustine trecerea la o Europa cu mai multe viteze, model aplicat si in trecut.
In ceea ce priveste reforma interna a UE, in proiectul de manifest se arata ca "organizatia trebuie reformata, cel mai tarziu pana la urmatoarea extindere, dar dupa aderarea Romaniei si Bulgariei".
Chiar daca riscul activarii clauzelor de salvgardare pare din ce in ce mai mic, Romania nu este o tara extrem de simpatizata in Parlamentul European (PE).
In mediile politice europene isi face din ce in ce mai mult loc ideea acceptarii cu "asterisc", ceea ce s-ar traduce prin intrarea la 1 ianuarie 2007, dar cu o monitorizare postaderare extrem de stricta. Despre acestea, Adevarul l-a intervievat, in exclusivitate, pe presedintele Comisiei pentru Politica Externa a PE, crestin-democratul Elmar Brok.
- A facut Romania progrese fata de situatia in care se gasea inaintea precedentului raport de tara?
- Cred ca s-au adoptat multe legi, ceea ce da tarii o directie pozitiva, dar nu stiu daca acestea au fost implementate. Voi afla asta din raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele inregistrate.
- Ati cerut o audiere, cu usile inchise, a comisarului pentru extindere, Olli Rehn, la Comisia de Afaceri Externe, axata pe progresele Romaniei si Bulgariei, in special pe capitolul JAI? Care este scopul acesteia?
- Nu, eu am cerut doar doua rapoarte pentru a se vota daca se aplica sau nu clauzele de salvgardare. Este vorba despre un raport scurt, de o singura fraza, pe care sa se voteze. Raportul mare va fi prezentat in iunie, in sesiunea plenara a PE.
