Bazele sportive ale aerocluburilor din Romania au devenit o tentatie imensa pentru diverse grupuri de interese, mai ales prin prisma pozitionarii terenurilor pe care aerodromurile isi desfasoara activitatea. Sunt in joc sute de hectare de teren situate in apropierea unor mari orase, a caror valoare de piata depaseste zeci de milioane de euro.
Initiativa Ministerului Transporturilor de a ceda administrarea aerocluburilor catre Consiliile Judetene a dat nastere la o serie de speculatii conform carora decizia de schimbare a administratorului nu este decat primul pas catre vanzarea acestor terenuri.
Aeroclubul Romaniei functioneaza ca institutie publica aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si are in compunerea sa 16 aerocluburi teritoriale, ca subunitati fara personalitate juridica, amplasate in cele mai importante centre urbanistice ale Romaniei.
Aerocluburile teritoriale detin in administrare terenuri de zbor si cladiri cu destinatie speciala (hangare, depozite carburanti, pavilioane administrative).
Cum marea majoritate a aerocluburilor nu sunt rentabile (subventiile primite de la buget abia ajung pentru cheltuielile curente iar pasionatii de zbor sunt tot mai putini), Ministerul Transporturilor a luat decizia ca aerodromurile sa fie trecute in administrarea autoritatilor locale.
Decizia este motivata si de faptul ca recenta aderare a Romaniei la Uniunea Europeana impune renuntarea la acordarea de ajutoare de stat.
Reprezentantii Ministerului spera ca acest proces de restructurare va permite aerocluburilor sa incaseze bani (de la persoanele interesate sa practice zborul ca pe un sport si din contracte de sponsorizare) si sa devina astfel eficiente din punct de vedere material.
Unul dintre aerocluburile care a devenit tinta unor grupuri de intere
