Convulsiile prin care trece Psd-ul dupa debarcarea lui Adrian Nastase de la sefia executiva afecteaza serios imaginea de partid monolitic pe care acesta si-o construise. Ele erau insa previzibile indiferent de incidentele ce le-au declansat.
Daca "matusa Tamara" n-ar fi existat, ea ar fi fost oricum inventata. Pentru Nastase sau pentru altcineva. "Matusa Tamara" a fost numai detonatorul exploziei unei constructii care era, previzibil, condamnata inca de la nastere. Pacatul originar al Psd-ului (fost Fsn, Fdsn, Pdsr) este nepotrivirea cu vremurile in care el a jucat si joaca. Constituit sub pulpana lui Ion Iliescu, din fostii lideri ai organizatiilor comuniste de tineret (Cc al Utc, Cuasc), fostii activisti de partid ("ideologii" de la "Stefan Gheorghiu") si alti nomenclaturisti de rang secund, el nu putea sa urmeze decat calea ce l-a dus spre dezastru. "Baietii", legati intre ei prin legaturi "tovarasesti" verificate, au actionat ca o adevarata mafie in dobandirea controlului bazei materiale a societatii, incalcand fara nici o jena o legislatie de fatada, adoptata sub presiunea conjuncturilor externe tarii. Erau, este drept, obisnuiti, legile fiind - sub comunisti - "doar pentru catei". Speculand o propaganda insidioasa, ce exploata formulele mentale inoculate multimii de regimul pe care l-au reprezentat pana in 1989, ei au pastrat, timp de peste zece ani, puterea, ceea ce le-a permis sa acumuleze, pe toate caile, bogatii imense, ce au precipitat regruparea lor intr-o oligarhie pentru care social-democratia era doar o masca ideologica.
Psd-ul nu a fost si nu este un partid social-democrat. Social-democratia reprezinta "stanga" orientata spre mentinerea unui echilibru social, prin reducerea, pe cai administrative, a diferentelor dintre cei "de sus" si "de jos". Psd-istii au utilizat insa propaganda social-democrata pentru a-si acoperi afacerile ce i-a
