Mirel Ionescu, prodecan Baroul Cluj(Foto: )
Primele reglementari privind avocatura au aparut in anul 1995, cand a fost publicata Legea privind organizarea si exercitarea acestei profesii.
In acel moment, doar cativa avocati bucuresteni au avut initiativa infiintarii unor cabinete de avocati asociati, restul preferand profesarea meseriei in mod independent, in cadrul propriului cabinet de avocatura. Cei care au mizat pe cabinetele asociate au castigat.
Marile privatizari desfasurate in ultimii ani au atras firme internationale, care au devenit clienti ai caselor de avocatura. Astfel, firmele de avocati asociati din Bucuresti au ajuns sa raporteze cifre de afaceri de ordinul milioanelor de euro.
In Capitala, exista aproximativ 100 de societati de avocatura, fiecare grupand zeci de avocati. Aceste firme au reusit sa ia locul avocatilor obisnuiti sa isi practice meseria in cabinete individuale. Aparitia firmelor specializate s-a intensificat incepand din 1998, piata ajungand in prezent la maturitate.
In schimb, in Cluj, majoritatea avocatilor prefera sa isi practice meseria in cadrul birourilor individuale. Totusi, observand succesul firmelor bucurestene, o parte a acestora au inteles ca, pentru a se mentine pe piata si a se adapta aderarii la Uniunea Europeana, este nevoie sa se asocieze.
In plus, statutul de firma le va permite sa devina colaboratori ai societatilor bucurestene de avocatura, reprezentandu-le pe acestea in judet sau in regiune.
Avantajele Capitalei
In Cluj nu exista nici un cabinet de avocati asociati comparabil cu cele din Bucuresti, desi in Barou sunt inscrisi peste 500 de avocati. Potrivit lui Mirel Ionescu, prodecanul Baroului Cluj, exista doar doua-trei societati civile profesionale (f
