Domnului Presedinte al Romaniei, Traian Basescu Domnule Presedinte, In campania electorala i-ati spus o vorba mare con­tra­can­didatului dumneavoastra, anume ca poporul roman ar merita ceva mai bun decat un fost activist PCR. Atunci, pentru mine, aceasta vorba era doar o mimare de circumstanta a unei sinceritati menite sa castige in­­crederea alegatorilor. Azi, judecand dupa ultimele dumneavoastra atitudini, imi dau seama ca ati avut drep­ta­te pe fond: da, poporul roman, atat de intoxicat de co­mu­nism, ar merita ceva mai bun... De atunci, am fost foarte atenta la pozitionarile dum­nea­voastra. O politica externa buna: strangerea relatiilor cu statele euroatlantice; cu fratii nostri de dincolo de Prut, ofe­rindu-le sustinere politica si economica; in interior, spri­jinirea luptei impotriva coruptiei; cautarea unor noi mo­dalitati de dobandire de resurse energetice externe, altele decat cele prezente - mult prea oneroase. Din pa­cate, ati facut si gesturi care ar putea sa va stirbeasca pres­tigiul, iar acestea se inmultesc pe zi ce trece in ul­ti­ma vreme. Scopul acestei scrisori este tocmai de a va sem­nala cateva dintre ele. Organizatii civice, eu insami in mai multe interviuri si intr-o scrisoare recomandata, pe care v-am trimis-o la 25 ia­nuarie 2006, va solicitam sa faceti un gest reparatoriu fata de poporul roman care, timp de patruzeci si cinci de ani de comunism, a fost supus unui neintrerupt genocid fizic(predominant in anii 1945-1964: omucideri, executii, anchete sub tortura, deportari, regim de exterminare in in­chisori) si unui genocid spiritual (caracteristic anilor 1964-1989: distrugerea constiintei si a demnitatii uma­ne prin inspaimantare). Acesta din urma, desi mai pu­tin palpabil, a fost tot atat de devastator, deoarece a reu­sit distrugerea fiintei noastre morale. Consecintele acestui genocid se resimt din plin si azi, pentru ca s-au transmis prin