dezvoltării sistemului. În mod normal, semnătura electronică ar trebui să ne permită, de exemplu, să vizualizăm dosarul fiscal, în condiţii de perfectă confidenţialitate, să ne plătim dezvoltării sistemului.

În mod normal, semnătura electronică ar trebui să ne permită, de exemplu, să vizualizăm dosarul fiscal, în condiţii de perfectă confidenţialitate, să ne plătim impozitele, fără putinţă de tăgadă de partea ambelor părţi, să fim siguri că înştiinţarea venită de la o autoritate provine chiar de acolo, iar contractul dintre doi parteneri de afaceri să fie văzut şi semnat în condiţii de securitate.

Sistemul scuteşte timp şi bani

Dan Peştină, director general al companiei DigiSign, unul dintre cei patru furnizori de certificate de semnătură electronică din România, spune că utilizarea semnăturii electronice la nivelul unei firme mici înseamnă economii substanţiale: "Dacă ţinem cont că o companie depune lunar documente în cel puţin patru zone - Inspecţia muncii, administraţiile financiare, casele de pensii şi de sănătate -, ceea ce înseamnă patru drumuri în patru locuri diferite, economiile sunt evidente". În plus, pentru documentele semnate electronic nu mai este necesară depunerea fizică a documentelor. Cu alte cuvinte, scapi şi de drum - trimiţi situaţiile on-line -, dar şi de consumul de hârtie. Sistemul de semnătură electronică poate fi folosit şi de companiile mari, pentru securizarea sistemului intern de comunicaţii, dar şi de un om de afaceri care utilizează un laptop. În cazul în care laptopul este furat sau pierdut, documentele importante la care este ataşată semnătura electronică nu pot fi vizualizate de hoţ. În România sunt peste 500.000 de firme private mici şi mijlocii, şi peste 17.000 de companii mari. Deocamdată, autorităţile publice au fost principalii clienţi ai celor patru furnizori de semnătură electronică, dar există o c