O tara cu moravuri politice greu "predictibile", dar integrabila pana la proba contrarie. Cam asa ar putea suna sinteza, simplificata la maximum, a feluritelor momente "europene" ale Romaniei din ultimele zile. Seria a fost deschisa de raportul intocmit de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi (CRCR) prezentat la Bucuresti pe 18 aprilie. A urmat vizita, pe 21 aprilie, a unei delegatii de europarlamentari in frunte cu crestin-democratul german Hartmut Nassauer. Si a culminat cu dezbaterea in plenul Parlamentului European, pe 26 aprilie, uvertura a discutiilor ce urmeaza sa aiba loc pe 16 mai. Plenul Parlamentului European a parut pe 26 aprilie mai hotarat sa acorde Romaniei si Bulgariei creditul necesar pentru aderarea in termenele prevazute, adica la 1 ianuarie 2007. Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere, declara la Bruxelles ca Romania a inregistrat "progrese semnificative", si mai vizibile decat cele ale colegei de aderare Bulgaria, care ar mai avea "ambiguitati privind independenta magistratilor" si intarzieri in adoptarea unor atitudini eficiente in combaterea crimei organizate. Aprecierile mai degraba incurajatoare ale comisarului european nu au exclus insa posibilitatea mentinerii monitorizarii postaderare, pe o perioada de 3 ani, masura preconizata si sustinuta de vicepresedintele Comisiei Europene si comisarul pentru Justitie, Franco Frattini, care declara pe 25 aprilie, cu o zi inaintea dezbaterilor din Parlamentul European, ca monitorizarea postaderare n-ar fi jignitoare: "Cred ca o faza de monitorizare ar fi si in interesul Romaniei si Bulgariei". El a apreciat ca a facut progrese imense, dar ca trebuie sa continue aplicarea reformelor in domeniile-cheie - lupta impotriva coruptiei si independenta magistratilor. Dezbaterea din Parlamentul European, initiata