Dunărea creşte într-un ritm alarmant, iar zeci de mii de case pot fi distruse dacă digurile cedează. Despre situaţia din acest moment şi măsurile care s-au luat am stat de vorbă cu Sulfina Dunărea creşte într-un ritm alarmant, iar zeci de mii de case pot fi distruse dacă digurile cedează. Despre situaţia din acest moment şi măsurile care s-au luat am stat de vorbă cu Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor. - Cât de gravă este situaţia pe Dunăre? - Faţă de o medie de 7.900 de metri pe secundă pentru această perioadă a anului Dunărea va avea, până pe 9 aprilie , 13.500 de metri cubi pe secundă la intrarea în ţară, ceea ce însemnă că în aval vom avea debite de peste 14.000 de metri pe secundă. Digurile de la Dunăre, care aparţin de Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, sunt sub sarcină de mai multă vreme şi vor rămâne sub presiune. Astfel, se creează posibilitatea apariţiei unor breşe. - Care sunt punctele critice ? - Există o listă destul de lungă cu 105 localităţi, în 10 judeţe, şi în jur de 290.000 de hectare de teren agricol expuse, ariile portuare şi construcţiile din zona dig-mal. Pot fi afectate locuinţe în zona Gruiu, aval de Porţile de Fier 1 şi 2, zonele de confluenţă ale fluviului Dunărea - Jiul, Oltul, Vedea, Argeşul, Buzăul, Siretul. O altă zonă sensibilă este Bentu, pe braţul Borşa, unde există eroziuni puternice, dar ANIF-ul a luat măsuri de întărire a acestei zone. Localităţile din Deltă pot fi afectate. - Ce măsuri s-au luat? - Se fac supraînălţări şi consolidări pentru diguri, iar comitetele judeţene de urgenţă sunt în alertă. Căminele de vizitare ale canalizărilor au fost închise pentru a evita pătrunderea apei din Dunăre în oraşe. Populaţia din Delta Dunării a fost pregătită de evacuare. Am trimis o comisie de la Apele Române pentru a da soluţii la faţa locului. şi în Cehia, Slovacia şi Ungaria este o situaţie des