Teama si panica generate de posibilitatea revenirii vechii puteri, cu toate consecintele de rigoare, au creat cadrul propice pentru tragicele evenimente care au urmat in seara de 22 decembrie '89 in preajma cladirii CC-PCR. Totul a fost alimentat din plin cu zvonuri alarmiste propagate prin intermediul Televiziunii si Radiodifuziunii, cu sprijinul noii conduceri conduse de Ion Iliescu. Dupa fuga lui Ceausescu, desi unitatile militare au primit ordin sa se retraga in cazarmi, pe fundalul crizei aparute ca urmare a zvonurilor care circulau in legatura cu asa-zisii teroristi, mai multe unitati si subunitati militare, atat din Bucuresti, cat si din alte localitati, s-au deplasat spre principalele obiective de stat, de importanta strategica (sediul CC-PCR, Palatul Republicii, Televiziune, Radiodifuziune, cladirile Ministerului Apararii Nationale si altele). Zona centrala a orasului a devenit spatiul de desfasurare a unui adevarat razboi, folosindu-se in lupta cu "inamicul" sute de mii de cartuse. Desi numai in zona centrala a Bucurestiului, actuala Piata a Revolutiei, au decedat 73 de persoane si au fost ranite alte 274, procurorii militari nu au facut demersurile necesare pentru stabilirea vinovatilor, pentru identificarea celor care au dat ordine de deschidere a focului. Bucuria generala iscata la inceput, dupa fuga lui Ceausescu cu elicopterul din cladirea fostului CC-PCR, a fost inlocuita de confuzie, panica si suspiciune. Anunturile privind teroristii, facute in special prin intermediul Televiziunii Romane, aveau sa constituie debutul unor tragice evenimente soldate cu sute de morti si raniti. Primul foc In ziua de 22 decembrie '89, pentru ora 17 fusese anuntat un miting in Piata Revolutiei. In aceeasi perioada, prin intermediul postului national de televiziune, s-a facut apel la armata sa vina in zona centrala a Capitalei pentru apararea populatiei in cazul unei