luna martie nu au fost finalizate."Ploile excesive de anul trecut au creat o mare rezervă de apă în sol. În plus, precipitaţiile căzute în această iarnă şi primăvară au determinat băltiri luna martie nu au fost finalizate.

"Ploile excesive de anul trecut au creat o mare rezervă de apă în sol. În plus, precipitaţiile căzute în această iarnă şi primăvară au determinat băltiri ale terenurilor şi imposibilitatea lucrării pământului începând cu luna martie, aşa cum se întâmplă în condiţii meteorologice normale. Excesul de umiditate a afectat şi culturile semănate în toamnă, de grâu şi de orz", a declarat Paul Pârşan, directorul Direcţiei Agricole Timiş. 30.000 de hectare, din cele 160.000 semănate, sunt afectate de băltiri. Fenomenul se manifestă în special în zona Sânnicolau Mare, Cenei, Uivar, Foeni, Peciu şi Giulvăz. Din suprafaţa totală arabilă a Timişului, de 530.000 de hectare, aproximativ 10% este afectată.

Scenarii sumbre

"Totul depinde de vreme", a declarat Paul Pârşan, directorul Direcţiei Agricole Timiş. Din acest punct de vedere există trei scenarii după care ar putea evolua agricultura timişeană: unul bun, unul rău şi unul dezastruos. Toate au însă ca efect scăderea producţiei, în măsuri diferite. Dacă vara va fi ploioasă şi răcoroasă, efectele negative vor fi mai puţine. În schimb, o vreme caldă şi uscată va afecta semnificativ producţia. Scenariul dezastruos se referă la repetarea inundaţiilor de anul trecut, caz în care producţia va fi extrem de serios afectată. "Prognozele spun că acesta va fi un an cu precipitaţii peste medie. Cum nu se poate semăna în noroi, această activitate va întârzia până când e posibilă intrarea pe teren", spune directorul Direcţiei Agricole Timiş.

Dezastrul de anul trecut

Sute de timişeni au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din primăvara anului trecut. "Apa s-a scurs în râu