"Dacă autenticitatea drepturilor şi libertăţilor politice burgheze era cândva subiect de controversă între ideologia critică şi cea apologetică, caracterul formal al acestor drepturi şi libertăţi fiind vizibil mai ales în cadrul analizei marxiste, astăzi critica democraţiei occidentale, componentă a crizei generale a capitalismului, întruneşte tot mai mult însuşirile evidenţei, iar autori de cele mai diverse orientări filozofice sunt de acord asupra caracterului limitat al regimului politic al Ťparlamentarismului liberť, al Ťpluralismului democraticť". Ideea de criză a democraţiei burgheze a devenit un laitmotiv principal şsic!ţ al dezbaterii politologice, dar şi al celei politice propriu-zise, simptomatic pentru evoluţia lucrurilor fiind faptul că nu numai cercetători şi oameni politici de stânga, lideri ai unor grupuri contestatare, ci chiar şi unele oficialităţi guvernamentale din Occident îşi afirmă pesimismul faţă de resursele acestui tip de regim politic (pesimism, aflat, de altfel, în perfectă concordanţă cu caracterul sumbru al previziunilor referitoare la resursele de Ťvitalitateť economică ale aceluiaşi sistem social!).

În introducerea scrisă la o lucrare ce sintetizează experienţa politică a anilor '70 şi care poartă semnificativul titlu Criza democraţiei, fostul consilier prezidenţial american Zbigniew Brzezinski evocă, alături de opinia sa, lipsită de iluzii, privind Ťposibilităţile stagnanteť ale democraţiei în statele capitaliste dezvoltate, o serie de aprecieri similare ale altor personalităţi politice cunoscute. Nu se ascunde în aceste opinii că ceea ce astăzi este pus în discuţie nu sunt doar anumite strategii politice burgheze, ci înseşi instituţiile politice Ťclasiceť din ţările respective. Este acesta un simptom dintre cele mai elocvente în care a intrat regimul politic tradiţional al societăţii capitaliste. ş...ţ

Experi