Fenomenul abandonului şcolar şi al comportamentului neadecvat se menţine în limitele „normale” în judeţul Braşov. Statisticile ne arată că doar o mică parte dintre elevi îşi încheie socotelile cu şcoala, iar procentul celor care nu excelează la „materia” purtare nu este alarmant – cel puţin în primele opt clase.

În spatele cifrelor statistice se ascunde însă pleava populaţiei şcolare, uscăturile care nu fac bine la imaginea niciunei şcoli.

Abandonul şcolar este unul dintre cele mai grave aspecte, ţinând cont că numărul populaţiei şcolare este în scădere. Cea mai mare parte dintre elevii care se ridică în picioare şi spun „la revedere” educaţiei trăiesc şi învaţă la ţară, fiind constrânşi cel mai probabil de situaţia materială a părinţilor. Acest efect nedorit are la bază şi două motive: exploatarea prin muncă a copiilor precum şi exilul familiilor în ţările cu locuri de muncă mai bine plătite. Statisticile Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov arată că rata abandonului pe primul semestru al acestui an şcolar a fost de 0,87%, la nivelul şcolilor generale. În mod normal, am putea spune că nu este nimic îngrijorător, întrucât nici măcar 1% din copii nu părăsesc şcolile. Calculele arată însă că, doar în primul semestru de şcoală, 1.721 de elevi au abandonat educaţia, absolut necesară pentru reuşita în viaţă. Majoritatea braşovenilor care recurg la acest gest se află în una din treptele ciclului gimnazial, adică dacă nu se întorc pe bănci tot ştiu cât de cât să scrie şi să socotească. Adunate la un loc, băncile lăsate goale de aceşti elevi ar pustii două şcoli generale cu câte patru clase de fiecare an de studiu.

Fenomenul abandonului şcolar şi al comportamentului neadecvat se menţine în limitele „normale” în judeţul Braşov. Statisticile ne arată că doar o mică parte dintre elevi îşi încheie socotelile cu şcoala, iar procentul celor care nu