In Italia, genul de politica dorit importat spre inradacinare de unii romani precum Dan Voiculescu, Gigi Becali si poate cativa altii ajunge in data de 9 aprilie in fata instantei de judecata. Pentru Silvio Berlusconi - personaj cu o avere estimata la 18 miliarde de euro si intrat in politica cu 12 ani in urma, in special pentru a-si proteja si extinde imperiul ridicat in buna parte in baza unor afaceri profitabile facute cu statul - a mai sosit si vremea confruntarii cu electoratul. Berlusconi nu este nicidecum un lider politic conventional, ci insusi "boss-ul" sau "patronul" partidului sau, Forza Italia. Este pe deplin convins de capacitatile sale de a conduce o tara complexa precum Italia aidoma unei afaceri. Nu este un politician carismatic, dar este expert in crearea si inscenarea propriei imagini - cea a unui personaj cu exceptionale abilitati de comunicare, ajuns milionar, ' la Dallas, prin propriile sale puteri. Palmaresul sau de premier, din 2001 incoace, este insa mai degraba unul al esecurilor, chiar si prin prisma mediului de afaceri. Sub aspectul a patru indicatori - anume nivelul tehnologic, calitatea institutiilor, performanta macroeconomica si competivitatea -, Italia a coborat, potrivit Forumului Economic Mondial, in perioada 2001-2004 de pe pozitia 21 pe 47. Ceea ce denota ca Berlusconi nu a avut o strategie economica dedicata depasirii problemelor structurale, de altfel mai profunde decat cele cu care se confrunta, concomitent, Germania sau Franta. Activitatea sefului Guvernului italian s-a bazat in mare masura pe improvizatie, in vreme ce o buna parte a pretiosului sau timp a fost pierdut ca urmare a eforturilor sustinute dedicate evitarii numeroaselor anchete penale ce-l vizau fie pe el, fie pe aliati de-ai sai. In cele din urma, Berlusconi s-a vazut nevoit sa recurga la modificarea legii pentru a scapa de o serie de acuze. Astfel, a fost decre