Institutul de Cercetari Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopsor“ Craiova al Academiei Române a organizat ieri, la sediul institutului, simpozionul stiintific „Din istoriografia Basarabiei si Bucovinei“. O contributie insemnata la desfasurarea acestui eveniment a avut-o si Fundatia „Scrisul Românesc“. In Cetatea Baniei astazi va trona spiritul basarabean, cu amaraciunea ca nicaieri in tara, in nici un alt oras, nu sunt evenimente similare. Craiova este singurul oras din România care celebreaza „Ziua Basarabiei si Bucovinei“, având patru motive serioase: familia boiereasca si domnitoare a Basarabilor din Oltenia este cea care a dat denumirea provinciei Basarabia; dupa cel de-al II-lea razboi mondial refugiatii basarabeni s-au stabilit tot in Oltenia; mitropolitul basarabean Gurie Grosu, dupa o vizita la Craiova, a introdus limba româna la Seminarul Teologic din Chisinau, iar mitropolitul Olteniei, Nestor Vornicescu, originar din Basarabia, a readus provincia natala in actualitate. Scriitorul Tudor Nedelcea, cercetator la institut si presedinte al fundatiei, a evidentiat realitati istorice aproape necunoscute care au existat la numai patru zile de la ultimatumul sovietic, la 1 iulie 1940. Astfel, primarul comunei Bordeiu, constatând ca locuitorii sunt indurerati de faptul ca „scumpa noastra Basarabie ne-a fost rapita de dusmanii nostri de la patria muma, (...) dorim ca numele acestei comune sa fie schimbat in numele de Basarabia“. In acea zi hotarârea oficiala a fost semnata de toti consilierii comunali. Tot atunci, in alta comuna vecina Craiovei, in Bariera Vâlcii, capitanul Dumitru Huioveanu a intocmit un memoriu pentru schimbarea denumirii localitatii, in semn de solidaritate cu fratii de peste Prut, propunând ca Bariera Vâlcii sa se numeasca Chisinau. Nici primarul comunei Ghercestii Noi nu s-a lasat mai prejos, hotarând prin decizia nr. 4 din 1 iulie 1940 ca localitat