Noua lege a proprietatii reprezinta un adevarat corn al abundentei pentru citiva initiati ai jocului. In spatele cererilor de retrocedare a vechilor proprietati s-a creat o adevarata industrie pentru un pot ce depaseste lejer 100 milioane de euro. Pentru cele citeva sute de hectare ramase neretrocedate in Iasi se arunca in lupta relatiile din lumea politica sau administrativa, se tes intrigi si se dau lovituri din umbra. Iar pe aceste terenuri se duc acum ultimele si cele mai crincene lupte; in ring au intrat inalti sefi din Prefectura. Miza este cu atit mai mare cu cit terenurile neretrocedate inca sint si cele mai valoroase. Doua statiuni de cercetare in Copou, alta in Galata, zeci de hectare in Moara de Vint reprezinta cele mai fierbinti puncte de pe frontul invizibil al tranzactiilor imobiliare. Putini dintre cei 2.160 de ieseni care au depus cereri de retrocedare vor ajunge sa aiba titlul de proprietate in buzunar. Din cele 1.900 de hectare revendicate in Iasi, doar un sfert va putea fi retrocedat in fizic. Povestea unei mosii Un caz care a facut vilva in ultimul timp, si care poate fi edificator pentru furia cu care se duc aceste batalii, este cel al mostenirii influentei familii Badarau din perioada interbelica. Vechii boieri au avut in proprietate terenuri, paduri si imobile in Iasi, Botosani, Constanta, Bucuresti, Predeal si Bacau. In total, peste 1.600 ha. Numai conacul Badarailor din Copou, de pe Aleea Sadoveanu, era inconjurat de aproape 120 ha de vii si livezi. Odata cu aparitia primei legi a fondului funciar, urmasii Badarailor au inceput demersurile pentru recuperarea vechilor proprietati. Incetul cu incetul, urmasii Badarailor au recuperat aproape 117 ha de teren in Iasi si Birnova. Ultima victorie a fost obtinerea a 16,53 ha in Copou, in apropierea Statiunii Didactice si Experimentale (SDE) "V. Adamachi". Dupa intrarea in vigoare a legii 247/2005, Mi