Jandarmii francezi incearca sa dea o mana de ajutor in cautarea copiilor romani disparuti. Au venit la noi doldora de experienta, si au tinut cursuri de pregatire. Nu politistilor romani, cu atributii si competente in domeniu, ci jandarmilor. Care nu pot participa nici la scotociri, daca nu-i cheama politia...
Antoine Breart de Boisanger e maior in Jandarmeria Franceza si comandant al Companiei Montpellier. Bun profesionist, are experienta in cautarea de persoane disparute: in fiecare saptamana se confrunta cu 2-3 astfel de cazuri. Spune ca in Franta, disparitia unui minor sau a unei persoane cu dizabilitati psihice este un caz grav, alarmant - il numesc ei. Jandarmii francezi se implica la fel de mult si in rezolvarea cazurilor de rapiri parentale (in Franta, ele sunt considerate delict) si in gasirea copiilor fugiti de acasa.
PROBE. Care sunt pasii urmati in Franta, in momentul in care primeste sesizarea unei disparitii? Fiecare sectie de jandarmerie are un ghid practic pentru cautarea persoanelor disparute. Dupa ce e facuta reclamatia privind disparitia, dupa ce sunt completate chestionarele, se trece la sigilarea elementelor susceptibile sa permita o cercetare ADN (periuta de dinti, perie de par, lenjerie deja purtata, ochelari); se cer coordonatele medicului de familie care poate oferi radiografii si documente medicale despre disparut.
Francezii recomanda familiei care reclama disparitia sa nu comunice cu mass-media fara acordul serviciilor de ancheta. I se cere si sa nu apeleze la clarvazatori, vrajitori sau detectivi. Nu se incurajeaza nici oferirea de recompense financiare pentru gasirea celui disparut.
Nici in procedurile din Franta nu sunt prevazute termene orare precise, insa acolo nu exista o perioada de asteptare pentru debutul operatiunilor. "In cazul unui copil de 10 ani, chiar daca poate fi vorba de o fuga de acasa, jandarmul t