Poate mai mult decat celelalte arte, poezia si muzica ne imbogatesc si ne intensifica existenta pe tot parcursul ei, ne ajuta sa patrundem in adancurile sufletesti si sa accedem la inaltimile spiritului.
Ele sunt necesare ca hrana miezului (mai mare sau mai mic) de umanitate din noi. Chiar daca, angrenati in competitia dura a cotidianului, abrutizati de obligatii, griji si ambitii, ajungem sa le consideram doar "distractii" bune la chefuri sau ingrediente pentru festivitati, n-ar trebui sa uitam ca o buna indrumare, de la simplu la complex, in intelegerea limbajului poetic si muzical, poate spori calitatea vietii. Ceea ce nu pot face toti banii din lume pentru bunastarea sufleteasca a copiilor nostri, poate face o buna educatie artistica inca de la varste mici. Poezia, ca si muzica, e o comoara de purtat in sine oriunde te duce soarta, potenteaza momentele de fericire, cate sunt, alina suferinte, te pune in legatura cu minuni mai presus de intelegerea rationala si te ajuta sa te detasezi de balastul toxinelor psihice. Fiindca cei mai deschisi spre poezie sunt copiii si indragostitii, va voi recomanda azi doua recente antologii anume pentru ei:
Cele 100 de poeme ale copilariei, alese de Petru Romosan, Editura "Compania" (tel. 021/211.59.64), 200 pag. Cand vine pe lume intr-o familie un copil dorit, toti cei care il cresc - parinti, bunici, educatoare - il invata, de cum incepe sa vorbeasca, poezioare rimate, usor de memorat, pe care le stiu la randul lor de cand erau ei mici. Chiar inainte de asta, datorita pliantelor de carton si jucariilor de plus, primul lucru pe care-l deprind bebelusii, inaintea multor notiuni esentiale, e infatisarea si numele animalelor, cum "fac" ele. Nu doar cele domestice, ci si cele ce nu pot fi intalnite decat la Zoo. N-am priceput niciodata de ce ii invatam in primul rand ca exista ursi, elefanti,
