Romanii disperati (si desperati!) c-au pierdut tot, infrunta "generalul iarna" ca niste soldati ai lui Napoleon, dusi sa moara in indepartata Rusie de un management prost si furibund. Guvernantii nostri (si specialistii apelor si cei ai pamantului) au fost (si sunt) cu capul in nori.
Ei sunt munciti nu de trebuintele „supusilor" si de preocuparea de a-si satisface (rapid, intr-un ciclu electoral, dar si mai rapid, caci restructurarile si demisiile/destituiri pot strica ploile!), dorintele, uitand invitatia platonica la temperanta si faptul ca nu impulsia dorintei, ci actul de vointa este expresia personalitatii.
Care personalitate? Vorba unui mester ludic, avem, mai ales, personulitati! Mascarici si aventurieri, aserviti si experimentalisti care nici macar nu stiu ce vor de la cobaii (neamul asta de 22 de milioane de suflete !) pe care tot incearca solutii, reforme, teveauri , accize, taxe, impozite, dobanzi, comisioane, de parca ciubucurile, spaga, bacsisul, mita, plocoanele, atentiile, cadourile n-ar fi ajuns pentru manjirea facatorilor de valuri intr-o lume de nimic si de nimicuri sociale in care convietuim preeuropean!
Asta, in timp ce, romanii disperati (sau desperati) infrunta cu mainile goale si neputinta-n oase frigul, foamea, frica, mai ceva ca-n vremea celui mai impuscat fiu al poporului! Romanii disperati (si desperati!) c-au pierdut tot, infrunta "generalul iarna" ca niste soldati ai lui Napoleon, dusi sa moara in indepartata Rusie de un management prost si furibund. Guvernantii nostri (si specialistii apelor si cei ai pamantului) au fost (si sunt) cu capul in nori.
Ei sunt munciti nu de trebuintele „supusilor" si de preocuparea de a-si satisface (rapid, intr-un ciclu electoral, dar si mai rapid, caci restructurarile si demisiile/destituiri pot strica ploile!), dorintele, uitand invitatia platonica la temperanta si faptul ca nu impulsi
