(Foto: )
Cat e ziulica de lunga sta cu naiul in brate si plamanii incordati. Nu osteneste niciodata pentru ca pune pasiune in fiecare sunet pe care-l scoate. Oamenii trec pe langa el ca si cum nu i-ar sesiza existenta.
Daca-l vad, unii trec mai departe stupindu-si in san a mare mirare: "Ce barbat o fi asta? E sanatos tun si sta la cersit, in loc sa mearga la munca".
Vibratiile fine ale tuburilor din lemn transforma suflarea in sunete calde, aproape ireale. Batranelul se uita lung la trubadur, apoi iti tinteste privirea spre cer ca si cum ar incerca sa prinda sunetele in eternitate.
Pe obrajii in care anii au daltuit cute adanci, babe de margaritar curg incetisor spre barbia tremuranda. Nu cunoaste piesa, dar il emotioneaza sunetele divine ale naiului. Melodia se curma la fel de brusc cum a inceput.
Trezit parca dintr-o stare de semi-hipnoza, batranelul mosmondeste prin buzunare si scoate doua bancnote verzui pe care le pune in cutia deschisa pe asfalt. Banii lui de paine. "Nemaipomenit! Nu mi-am imaginat niciodata ca instrumentul asta poate scoate sunete ceresti. Nu poate exista ceva mai frumos si mai curat".
Zambeste larg, pasind pe strada colbuita. In ziua aceea va fi un roman fericit.
Muzeu de instrumente
Marius Catalan este un om simplu, dar bogat. Talentul este comoara lui cea mai de pret, pe care nimeni nu i-o poate fura vreodata. Si nu se multumeste doar sa cante, ci confectioneaza cu mana sa, instrumente muzicale de tot felul. Are acasa o intreaga colectie de naiuri si flaute facute chiar cu mana lui.
Acasa, e un fel de-a spune pentru ca Marius a adoptat Oradea, tot asa cum oradenii l-au adoptat pe el. De loc din Medias, barbatul sase ani a decis sa-si imparta existenta imp