Actuala lege a finanţării partidelor prevede ca, anterior campaniei, să se acorde o subvenţie şi apoi obligă formaţiunile care nu intră în Parlament să ramburseze banii primiţi de la Actuala lege a finanţării partidelor prevede ca, anterior campaniei, să se acorde o subvenţie şi apoi obligă formaţiunile care nu intră în Parlament să ramburseze banii primiţi de la bugetul de stat. Urmează ca o viitoare lege specială să precizeze - după apariţia noilor reglementări privind finanţarea partidelor - cuantumul cheltuielilor electorale ce vor fi suportate de contribuabili.

Partidele neparlamentare ar putea primi şi o subvenţie anuală, dacă au obţinut măcar 3% din voturi la alegerile pentru Legislativ şi au cel puţin 200 de consilieri locali.Noul proiect al finanţării partidelor va transfera controlul asupra finanţărilor de la Curtea de Conturi la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Chiar dacă şi această instituţie este politizată - în prezent ea este condusă de un fost senator PSD, Octavian Opriş , aflat în conflict cu cei doi vicepreşedinţi ai AEP - ea va fi cel puţin obligată prin noua lege să asigure mai multă transparenţă într-un domeniu atât de sensibil. AEP va publica în Monitorul Oficial, partea l, precum şi pe Internet rapoartele detaliate privind veniturile şi cheltuielile formaţiunilor politice, inclusiv cele din campanii. În prezent, datele sunt trimise la Monitorul Oficial, partea a 3-a, unde, practic, sunt inaccesibile majorităţii publicului. Mai mult, nici un mandat de parlamentar, primar sau ales local nu va mai fi validat fără ca raportul de venituri şi cheltuieli să fie atât depus, cât şi publicat. Acum, legea condiţionează validarea doar de depunerea rapoartelor financiare la Curtea de Conturi. AEP va putea efectua şi verificări ale datelor furnizate de partide, inclusiv la sesizarea "persoanelor interesate". Sarcina verificărilor va reveni unui