Tot mai tributara gigantului rus Gazprom, Europa face eforturi considerabile pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu energie. In acest sens, remarca "Le Figaro", un loc prioritar este acordat in acest moment gazului natural lichefiat. In Germania, aceasta idee se bucura de un foarte mare interes. Fostul cancelar Gerhard Schroeder, criticat dupa recrutarea sa de catre Gazprom, este, incepand din toamna trecuta, tinta unor atacuri si mai vehemente dupa ce Ministerul Economiei a confirmat ca Berlinul a acceptat sa fie garantul unui imprumut in valoare de 1 miliard de euro acordat companiei Gazprom.
Este un credit ce se inscrie in montajul financiar al gazoducului ruso-german, pe sub Marea Baltica, proiect gigant plasat sub egida consortiumului North European Gas Pipeline Company (NEPG), al carui consiliu de supraveghere il are ca presedinte pe Schroeder. Gazprom detine 51 la suta din actiuni, iar BASF si E.ON cate 24,5 fiecare.
Rezervele de gaze din Marea Baltica, pe cale de a se epuiza
Studii la care face referire cotidianul francez "Le Figaro" arata ca proiectul conductei pe sub Marea Baltica va putea compensa consumul crescand de gaze al Europei.
Dar, chiar daca el va fi, in principiu, operational in 2010, urmand a transporta 55 miliarde de metri cubi anual, UE nu vrea sa mai depinda de un unic furnizor, mai ales cand este vorba de unul cu importanta geopolitica a Moscovei. Cu atat mai mult cu cat sunt semne ca rezervele din Marea Baltica sunt pe cale sa se epuizeze. Pe acest fond, tarile consumatoare de energie, care stiu ca pana in 2030 necesarul de energie primara va creste cu 15 la suta, iar consumul de energie electrica va exploda cu 35 la suta, conform prognozelor AIE, s-au angajat la cautarea unei alternative. Iar acest lucru trebuie facut repede, intrucat o centrala nu poate intra in functiune decat la 10 ani d
