A fost o vreme în care comuna Batoş a fost una din cele mai bogate comune ale judeţului, asociată invariabil cu imaginea merelor cele mai. Astăzi, Batoşul mai păstrează doar o parte din livezi, dar ceea ce au reuşit să salveze este îngrijit cu deosebit devotament. Iar primarul comunei, Ilie Hârşan, este omul care ştie cel mai bine ce înseamnă astăzi Batoşul.

* Reporter: De ce se spune că sunteţi cel mai informat om al comunei?

Ilie Hârşan: Poate pentru că de la revoluţie până în 2000 am fost "veşnicul primar". Apoi timp de patru ani am luat o pauză, pierzând alegerile. Apoi am fost ales din nou de batoşeni. În toată perioada asta am realizat multe împreună, s-au mai făcut şi greşeli.

* Rep.: Ce înseamnă livada pentru oamenii locului?

I.H.: Pentru foarte puţini înseamnă doar un loc de muncă. Pentru cei mai mulţi însă, este o mândrie să poată să spună că lucrează la livadă şi că aceasta există. În primii ani de la revoluţie s-au retrocedat o parte a terenurilor, o altă parte a livezii a dispărut pentru că fiecare avea alte preocupări, aşa că din 1.100 de hectare cât avea iniţial livada mai sunt astăzi 500 de hectare productive, împărţite în mai multe ferme pomicole. Să îl menţionez pe domnul Farago care a construit pentru merele pe care le recoltează un siloz de 6.500 de tone pentru depozitarea fructelor, siloz cu pânză de apă, cu temperatură controlată. În fiecare dimineaţă sunt camioane mari care aşteaptă să încarce pentru a duce merele în toată ţara. Altă familie, soţii Toncean, vor introduce în acest an în ferma pomicolă pe care o exploatează irigarea prin picurare, plus că vor planta pentru prima dată, experimental căpşuni pe patru hectare de teren. Totul e tehnologizat. În afară de livadă, în comună mai există crescători de animale, fermă cu 40 de vite, cu ciobani cu turme de sute de oi. Există şi o fabrică de procesare a laptelui. Chia