Traian Basescu nu a cistigat sustinerea intelectualilor subtiri prin pozitiile sale anticomuniste sau promisiuni de deconspirare a securitatii, ci prin consecventa cu care s-a opus lui Adrian Nastase si prin franchetea discursului sau. Multi dintre fruntasii elitei intelectuale care s-au situat in 2004 pe aceeasi baricada cu Traian Basescu cunosteau suficiente detalii despre biografia complicata a actualului presedinte. in campania electorala prezidentiabilul Basescu a vorbit destul de relaxat despre relatiile mai mult sau mai putin profesionale pe care le-a avut cu organele represive ale fostului regim ca sef al Agentiei Navrom la Anvers sau comandant de vas.

Nici in epoca postdecembrista actualul presedinte nu si-a cultivat prea mult reflexele democratice. Dupa 1989, Traian Basescu a facut parte din guvernul Roman, iar dupa rasturnarea acestuia, din cabinetul Stolojan, si nu a avut nici un fel de probleme sa accepte politica mineriadelor dusa de Ion Iliescu in primii sai ani de mandat. Apoi, in perioada 1996-2000, cind PD a participat alaturi de CDR si UDMR la guvernarea de coalitie, Traian Basescu a fost cel care a creat prima criza politica, urmata de caderea premierului Victor Ciorbea, in 1998. Tot atunci Traian Basescu si liderii democrati s-au opus cit au putut legilor proprietatii si deconspirarii Securitatii, sub pretextul ca prioritara ar trebui sa fie reforma economica.

Reprezentantii societatii civile si intelectualii cu staif aveau aceste date la indemina cind s-au alaturat in lupta lui Basescu pentru presedintie, desi in platforma sa electorala nu aparea nici condamnarea comunismului, nici deconspirarea securitatii. Traian Basescu a cistigat fotoliul de la Cotroceni cu promisiunea ca sub mandatul sau va incepe cu adevarat lupta impotriva coruptiei. Dilema spontana exprimata de el la ultima dezbatere televizata cu Adrian Nastase