- Editorial - nr. 72 / 13 Aprilie, 2006 Ne-am plans deseori, ani in sir de la evenimentele din 1990 incoace, ca Europa nu ne asculta, ca, in demersurile lor pe la diferitele institutii continentale, da castig de cauza separatistilor maghiari. Aceasta a fost o realitate si credem ca ea s-a petrecut din mai multe motive. In primul rand, din necunoasterea de catre Occident a realitatilor romanesti, in general, si ale celor ardelenesti, in special. Apoi, datorita, pe de o parte, indiferentei propagandei si diplomatiei noastre, pentru cunoasterea adevarului, iar pe de alta parte, eficientei unui demers hungarist agresiv, exersat de foarte multa vreme, in care se stapanesc foarte bine tehnicile inducerii in eroare si castigarii de aderenti prin intoxicarea lor si a opiniei publice cu texte false si contrafacute in urma mistificarii realitatii. Cazul Mihaila Cofar, "maghiarul" in pulover verde, stalcit in bataie si mutilat de "romani" in plina piata centrala, la 20 martie 1990, va ramane unul din exemplele de referinta in privinta modului in care o propaganda pusa pe minciuni reuseste sa intoarca orice rezultat in favoare sa, apeland, ori de cate ori este nevoie, la principiul machiavelic al "scopului care scuza mijloacele". Din cotloanele aceluiasi arsenal putem nominaliza si recentul documentar de la TVR1, difuzat in mai multe episoade, despre evenimentele din 20 martie 1990, in care totul este mistificat cu nonsalanta, iar autorii puciului pozeaza in victime. Faptul ca toata aceasta mascarada este aranjata cu mana romaneasca dovedeste cat de sus a ajuns mafia hungarismului in Romania. Daca la nivel de percepere european lucrurile s-au schimbat in aceasta privinta, faptul se datoreaza nu noua, romanilor, obisnuiti sa ne punem mereu cenusa pe cap si sa ne plangem pentru vesnica nedreptate, ci Europei care, apropiindu-se tot mai mult de noi, a reusit sa desluseasca asp