În Italia, noaptea de după alegerile parlamentare, cea de luni spre marţi, a fost lungă. Seara, rezultatele sondajelor, efectuate la ieşirea din secţiile de vot, îl dădeau pe Romano Prodi învingător în ambele camere ale parlamentului. "S-a încheiat anotimpul culturii Berlusconi, al anti-politicii", spunea Massimo D'Alema, fost prim-ministru, liderul democraţilor din Partidul Stîngii. Noaptea, pe măsură ce numărătoarea voturilor ajungea la Ministerul de Interne, Forza Italia a lui Berlusconi colecta tot mai multe circumscripţii cîştigătoare şi soarta Senatului a fost pînă marţi la prînz în cumpănă. Antonio Tajani, membru al Parlamentului European din partea partidului Forza Italia: "Forza Italia rămîne partidul numărul unu în ţara asta. E un fapt care îl confirmă pe Berlusconi". Amîndoi minţeau şi amîndoi spuneau adevărul: marţi dimineaţa diferenţa dintre cei doi, în cifre absolute, era de aproximativ 25.000 de voturi în favoarea lui Prodi. Berlusconi cere renumărarea voturilor.

Noua lege electorală îl favorizează pe învingător, dar adevăraţii cîştigători ai alegerilor sînt indecişii, cei care pînă în ultimul moment nu ştiau cu cine vor vota, prezenţi totuşi la urne (83,6% participare). Problema e că, oricine ar fi cîştigătorul, iniţiativele lui politice vor fi blocate de o opoziţie puternică, cu direcţii principial opuse.

Prezenţa lui Berlusconi a colorat emoţional procesul electoral. Oamenii nemulţumiţi de situaţia lor economică presupun că o persoană capabilă să parcurgă drumul de la cîntăreţ pe vapor la cea mai mare avere a ţării va şti să repete miracolul şi pentru ceilalţi, reuşind să insufle dinamism economiei stagnante a Italiei. Şi chiar dacă, în primul său mandat, Berlusconi a fost mai curînd preocupat de elaborarea şi promulgarea unor legi, care să scoată de sub incidenţa justiţiei acţiunile lui trecute, nu înseamnă că în al doilea mandat nu