La Mihailesti, in camp, e o cruce mare pe marginea drumului. O cruce cat pentru cele 18 suflete care au murit aici. La aproape doi ani de la accident, rudele si cei care au avut de suferit de pe urma exploziei de la Mihailesti cauta inca adevarul intr-un proces anevoios si istovitor si se intreaba: "De ce cruce e nevoie pentru a arata unde a fost ingropat adevarul?"

In dimineata de 24 mai 2004 neglijentele s-au adunat ghem si au explodat la aproape 50 de kilometri de Buzau. Un camion incarcat cu 20 de tone de azotat de amoniu s-a rasturnat pe marginea drumului, a luat foc si, la putin timp, a sarit in aer. Sapte dintre pompierii care ajunsesera de cateva minute la fata locului, soferul autotrenului, localnici veniti sa dea o mana de ajutor, doi jurnalisti de la Antena 1 si oamenii care au avut nesansa sa treaca prin zona in ceasul acela rau au murit. In total, 18 suflete. In urma lor raman rudele cu suferinta si semnele de intrebare, o caseta salvata ca prin minune cu imaginile premergatoare catastrofei si vinovatii.

Dupa tragedia care a schimbat vietile atator familii, putine sunt lucrurile care s-au schimbat: societatile transportatoare implicate in accident isi continua nestingherite afacerile si tranporturile cu azotat de amoniu, nici vorba de se- chestrul care se vehicula la un moment dat, Doljchimul are tot cam aceleasi criterii de selectie a firmelor transportatoare de substante chimice periculoase, pe soselele din tara azotatul de amoniu inca se mai incarca in remorci descoperite si tractoare.

ACUZATII. In dosarul 743/2005 care se judeca la Focsani, "pentru a nu fi implicatii emotionale la Tribunalul din Buzau", sunt trei inculpati: fostul director al combinatului Doljchim, Ion Gherghe, patronul firmei de transport Mihtrans, Mihai Guna, si patronul firmei de transport Ney Transport, Ionel Ionut Neagoe. Ei sunt acuzati pentru ucidere din culp